Guta este o boală inflamatorie care afectează articulațiile și provoacă dureri intense. Aceasta este cauzată de acumularea de acid uric în sânge, care formează cristale în articulații. În acest articol, vom explora în detaliu ce este guta, care sunt factorii de risc și cauzele acesteia, simptomele și manifestările, metodele de diagnostic, opțiunile de tratament, complicațiile și riscurile asociate, precum și sfaturi pentru prevenirea gutei.
Informații despre guta, o boală care afectează articulațiile
Ce este guta?
Guta este o formă de artrită cauzată de acumularea excesivă de acid uric în organism. Acidul uric se cristalizează și se depune în articulații, provocând inflamație și durere severă. Cel mai adesea, guta afectează degetul mare de la picior, dar poate afecta și alte articulații, cum ar fi gleznele, genunchii, mâinile și încheieturile.
Cum afectează guta articulațiile?
Când nivelul de acid uric din sânge este prea ridicat, acesta formează cristale care se depun în articulații. Aceste cristale declanșează o reacție inflamatorie, care provoacă durere intensă, roșeață și umflături. Fără tratament, atacurile de gută pot deveni mai frecvente și mai severe.
Cine poate fi afectat de gută?
Guta poate afecta pe oricine, dar este mai frecventă la bărbați și la persoanele de vârstă medie. Femeile sunt mai susceptibile să dezvolte gută după menopauză. Predispoziția genetică și stilul de viață pot contribui, de asemenea, la riscul de a dezvolta această afecțiune.
Guta – factori de risc și cauze
Factori de risc pentru gută
Există mai mulți factori de risc pentru dezvoltarea gutei. Printre aceștia se numără predispoziția genetică, dieta bogată în purine (care se găsesc în carne roșie, fructe de mare și alcool), obezitatea, hipertensiunea arterială și bolile renale. Persoanele cu un stil de viață sedentar sunt, de asemenea, mai expuse riscului.
Cauze ale gutei
Guta este cauzată de acumularea de acid uric în sânge, un proces numit hiperuricemie. Acidul uric este un produs secundar al descompunerii purinelor, care se găsesc în anumite alimente și băuturi. În condiții normale, acidul uric este dizolvat în sânge și eliminat prin rinichi. Cu toate acestea, atunci când organismul produce prea mult acid uric sau rinichii nu pot elimina suficient, nivelurile acestuia cresc și se formează cristale în articulații.
Alte cauze posibile
Anumite condiții medicale, cum ar fi sindromul metabolic, diabetul și bolile de inimă, pot contribui la dezvoltarea gutei. Consumul excesiv de alcool și utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi diureticele, pot crește, de asemenea, riscul de gută. De asemenea, deshidratarea poate agrava simptomele și poate declanșa un atac de gută.
Guta – simptome și manifestări
Simptomele gutei
Principalul simptom al gutei este durerea bruscă și intensă într-o articulație, cel mai frecvent în degetul mare de la picior. Alte simptome includ umflături, roșeață, căldură și sensibilitate extremă în zona afectată. Atacurile de gută apar de obicei noaptea și pot dura câteva zile sau săptămâni.
Manifestări clinice
Pe lângă durerea articulară, pacienții cu gută pot prezenta și alte manifestări clinice. Acestea includ febră, oboseală și senzație generală de rău. În cazurile cronice, guta poate duce la deformări ale articulațiilor și la formarea de noduli de acid uric sub piele, cunoscuți sub numele de tofi.
Recurența atacurilor de gută
Fără tratament adecvat, atacurile de gută pot deveni mai frecvente și mai severe. Recurența acestor atacuri poate duce la deteriorarea permanentă a articulațiilor și a țesuturilor înconjurătoare. Este esențial să se adopte măsuri preventive și să se urmeze un tratament corespunzător pentru a reduce riscul de recurență.
Diagnosticul gutei
Analize de sânge
Unul dintre principalele teste pentru diagnosticarea gutei este analiza nivelului de acid uric în sânge. Cu toate acestea, un nivel ridicat de acid uric nu confirmă neapărat guta, deoarece unele persoane cu niveluri ridicate nu dezvoltă această boală. Testele de sânge pot ajuta, de asemenea, la excluderea altor afecțiuni cu simptome similare.
Aspirarea lichidului sinovial
Diagnosticul precis al gutei se poate face prin aspirarea lichidului sinovial din articulația afectată. Medicul va examina lichidul la microscop pentru a detecta prezența cristalelor de acid uric. Această procedură este considerată standardul de aur pentru confirmarea gutei.
Imagistica medicală
Radiografiile și ecografiile pot fi utilizate pentru a detecta leziunile articulare și acumulările de cristale. Imagistica medicală poate ajuta la diferențierea gutei de alte tipuri de artrită și la evaluarea gradului de deteriorare articulară. Tomografia computerizată (CT) poate fi utilizată în cazuri complexe pentru o evaluare detaliată.
Tratament pentru gută
Tratament medicamentos
Tratamentul gutei include adesea medicamente pentru ameliorarea durerii și inflamației. AINS (antiinflamatoarele nesteroidiene), colchicina și corticosteroizii sunt adesea prescrise pentru a controla simptomele atacurilor acute. Pe termen lung, medicamentele care reduc nivelul de acid uric, cum ar fi alopurinolul și febuxostatul, sunt utilizate pentru a preveni atacurile viitoare.
Modificări ale stilului de viață
Adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la gestionarea și prevenirea gutei. Este recomandat să se urmeze o dietă săracă în purine, evitând alimentele precum carnea roșie, fructele de mare și alcoolul. Hidratarea adecvată este esențială pentru a ajuta la eliminarea acidului uric din organism. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase și exercițiile fizice regulate sunt, de asemenea, importante.
Tratament naturist și suplimente
Anumite remedii naturiste și suplimente pot fi utile în gestionarea gutei. Suplimentele cu vitamina C, extractul de cireșe și uleiul de pește pot ajuta la reducerea nivelului de acid uric. Totuși, este important să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a începe orice tratament naturist pentru a vă asigura că este sigur și potrivit pentru dumneavoastră.
Complicații și riscuri asociate
Complicații ale gutei netratate
Fără un tratament adecvat, guta poate duce la complicații severe. Cristalele de acid uric pot forma depozite sub piele, cunoscute sub numele de tofi, care pot fi dureroase și inestetice. În timp, guta netratată poate cauza leziuni permanente ale articulațiilor și poate duce la artrită cronică.
Riscuri asociate cu gută cronică
Pacienții cu gută cronică sunt mai susceptibili la dezvoltarea altor probleme de sănătate. Acestea includ boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și boală renală. Nivelurile ridicate de acid uric pot contribui, de asemenea, la formarea pietrelor la rinichi, ceea ce poate duce la complicații renale suplimentare.
Impactul asupra calității vieții
Guta poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. Durerea cronică și limitările de mobilitate pot afecta activitățile zilnice și pot duce la depresie și anxietate. Este important ca pacienții cu gută să gestioneze eficient boala pentru a menține o calitate a vieții bună și pentru a preveni complicațiile pe termen lung.